Ideea lui Trouchard –
Idee pentru Mileniul III

           Marius Ghercioiu  National Instruments - Austin
           Florin Munteanu  Centrul pentru Studii Complexe -Bucuresti


  In 1972 eram student la Matematica in Cluj-Napoca, la Universitatea Babes-Bolyai. Programele mi le rulam la centrul de Calcul al Universitatii. Cam in acelasi timp, James Trouchard era student doctorand la University of Texas, in Austin USA, iar Hewlett-Packard introducea pe piata un computer nou ce era in stare sa culeaga date din masuratorile efectuate cu diferite instrumente ale aceleasi firme. Trouchard folosea un printer pentru a scoate pe hartie curbele obtinute din experimente, pentru ca apoi sa le poata masura cu o linie gradata si sa noteze cu creionul rezultatele intr-un caiet de experimente. Ideea lui Hewlett-Packard (HP) i se potrivea de minune, dar nu o putea folosi neavand in laborator instrumente HP. Stimulat de situatie, el se asociaza cu inca doi colegi, imprumuta $13,000 de dollari, si face o placa similara cu cea produsa de HP, dar care era  capabila sa lege un calculator standard PC cu ORICE instrument programabil.

Viziunea lui Trouchard respectiv ideea sa de afacere a fost si este ca in locul unui instrument gata facut ce costa $8,000, sa ofere pietii o placa si un software ce pot face acelasi lucru la un pret de numai $3,000. In acest mod eficient si economic utilizatorul isi putea asambla instrumenutul dorit in propriul calculator PC deja existent.
Asa s-a nascut Instrumentatia Virtuala si odata cu ea National Instruments Corp.! Restul este istorie ce-l face azi pe Trouchard cu $201 millione de dollari US mai bogat decat mine.

Cum de nu mi-a venit si mie, in 1972, ideea lui Trouchard? 
Nu stiu, poate acesta este unul din trenurile pe care le-am pierdut. 

  Odata nascuta, Instrumentatia Virtuala a schimbat complet modul in care se gandeste azi o aplicatie sau un experiment, in care se opereaza, se transmit rezultate si se comunica intre parteneri. Aceasta noua viziune genereaza noi si noi oportunitati in lumea afacerilor. Firme mari utilizeaza din ce in ce mai frecvent serviciilele firmelor mici, specializate in producerea de instrumentatie si aparatura de monitorizare si control. Producator sau consultat, fabricantul de Instrumentatie Virtuala devine partenerul de incredere al marilor firme. El poate fi profesorul universitar, cercetatorul sau chiar studentul si aceasta este cu-adevarat o alta viziune 
asupra ingineriei in general.

 Acesta este trenul pe care nu vreu sa-l pierd.
Cum putem beneficia azi de ideea lui Trouchard ? Iata intrebarea la care incearca sa raspunda acest scurt articol.
Cum putem profita de o idee buna ?
  O idee buna este o idee ce genereaza produsul asteptat, care se vinde ca painea calda si produce un profit considerabil. Sistemul de operare Windows al lui Microsoft, sau processorul Pentium al lui Intel, sunt exemple de idei bune. Accentul din definitia de mai sus fiind pus pe profitul financiar, putem spune ca si restaurantul lui Gibi din Piata Ateneu din Bucuresti este o idee buna.
Cum produce Gibi profit din afacerea sa cu restaurantul ?
  • cumpara produse finite,
  • face mincare buna, 
  • pe care o serveste cu grija si la un cost acceptabil, 
  • clientilor, care,
  • fiind multumiti vin regulat, 
  • generind astfel profit.
Michael Dell face acelasi lucru: cumpara componente de la Intel, Microsoft, si de la alte firme, transforma componentele in calculatoare pe care le vinde clientilor ieftin. Acestia,  multumiti fiind de calculatoarele cumparate revin regulat generand profitul firmei.
Se poate observa astfel un mod de a face bani prin activitatea de
INTEGRARE, in care se cumpara componente diferite, se asambleaza un produs finit ce face ceva specific si se ofera pietii. Activitatea de integrare este deci legata de nevoile pietii, produsul realizat existand doar in masura in care se si vinde.  In acest context apare din nou ca salvatoare ideea lui Trouchard si anume: Instrumentatia Virtuala ofera o alternativa tehnica mai ieftina si mai performanta decat cea specializata, de “cutie”. Mai mult decat atat, aceasta transforma oferta de instrumentatie (citeste: automatizari, control de process, monitorizari de semnal, etc) dintr-o afacere controlata de ofertantul de instrumente, intr- o afacere controlata de utilizatorul de instrumente.
Aceasta transformare majora permite colectivului specializat din intreprindere, firmei mici, profesorului sau studentului din Universitate, tuturor celor ce stiu sa implementeze instrumente virtuale, sa devina o unitate productiva cu un profit considerabil, rezultat din activitatea de “integrarator de aplicatii” pentru domeniul in care exceleaza.
Cum se poate demara o afacere profitabila? 
a) Printr-un curs de LabVIEW ce ofera o diploma de Instructor atestat?  .......................... Nu.

b) Se invata utilizarea componentelor hardware si software produse de National Instruments. Se implementeaza o aplicatie folosind aceste componete; se face programul; se testeaza; se preda aplicatia; se invata utilizatorul sa foloseasca produsul livrat. Pentru toate acestea se primesc bani! In plus, se asigura asistenta tehnica, se primesc alte proiecte si, functie de calitatea produselor si serviciilor oferite se incaseaza mai multi bani. Apoi se pot angaja colaboratori pentru ca exista de lucru din ce in ce mai mult. Se poate intra in proiecte mai mari,... etc, etc. ?   ............................. Da.

 

Se poate afirma ca Romania are mare nevoie de integratori de sisteme, poate chiar mai mult decat alte tari vecine, pentru ca nu isi poate permite sa cumpere inteligenta pe care o are deja. Ne laudam atat de mult peste hotare cu numarul mare de intelectuali pe care ii avem. Chiar intr-una din zile acestea, postul american de televiziune CNN a prezentat intr-un moment de mare audienta un film dedicat pietei intelectuale de software ce exista in Romania. S-a evidentiat faptul ca programatori tineri din Romania cauta sa plece pentru a-si gasi de lucru in alte tari in special datorita  situatiei economice romanesti de azi. Este evident ca o economie care nu se bazeaza pe tehnologii moderne, pe automatizare sau monitorizare si control, pe produse de calitate, testate corespunzator standardelor internationale, este o economie neviabila si care va pierde treptat, atat in sectorul de stat cat si in cel particular!

Instrumentatia virtuala – 
oportunitate economica pentru Romania mileniului III
   Principala caracteristica a oricarei activitati umane din mileniul III, poate fi considerata: cooperarea. Oricat de utopic ar parea, intr-o societate bazata pe o economie de piata cooperarea dintre natiuni, dintre firme, dintre discipline si oameni poate fi considerata singura sansa de supravietuire pe o planeta afata in plin proces de globalizare socio- economica. 
  Complexitatea extrema a unor produse, aparitia continua a unor modele si teorii stiintifice noi ce schimba modul de abordare a insusi actului tehnologic, face ca orice lucru sa necesite o mare concetrare de forte materiale si conceptuale. Nimic serios nu mai poate fi facut “de unul singur” iar perioada valului II din viziunea lui Toefler a apus! 

Se naste o noua valoare: Informatia. Tehnologia bazata pe informatie devine implicit nepoluanta, eficienta, dinamica si generatoare de profit pentru toti cei ce intra in lantul de vehiculare a acesteia. Munca realizata mecanic, la banda de montaj, cu personaje ce pot fi inlocuite dupa voie se inlocuieste treptat cu munca in echipa, desfasurata in jurul unor personalitati ce nu pot fi inlocuite, a unor vizionari ce pot structura in proiecte concrete, idei ce pana mai ieri erau de domeniul Science Fiction –ului. 

Societatea informationala globala, aflata azi in plin proces de cristalizare, are alte reguli de functionare, are alt set de valori si necesitati. Daca intr-o societate tehnocrata, centrata pe constructia de masini grele, cei aflati in tari precum Romania nu prea aveau multe sanse de reusita, intr-o societate informationala, gandirea  capata adevarata valoare. Si in acest domeniu nu ne putem plange caci romanii au demostrat  lumii ca sunt competitivi in domeniul matematicii, fizicii si informaticii

Avem deja un renume in acest nou spatiu de cooperare globala. 
Avem o sansa!
Trebuie doar sa nu o irosim!
  Instrumentatia Virtuala deschide Romaniei, prin prisma celor de mai sus, o oportunitate ce nu trebuie pierduta! Ideea, atat de draga romanului, poate capata valoare atunci cand este “impachetata” intr-un aparat de masura, de control, de comanda etc. Iar aparatul este la fel de bun si de “finisat” precum cel executat de colegul de la NASA, caci de data asta ideea este sustinuta de o infrastrcutura pe care te poti baza, si asta gratie efortului interdisciplinar si international depus de cei de la National Instruments. Fara riscul de reburare pe linia tehnologica, fara pericolul de furt din magazie, fara probleme de depozitare si ambalare, produsele realizate de romani pot fi in sfarsit competitive pe plan mondial. Aceasta este marea sansa oferita lumii de concceptul: Instrumentatia Virtuala si pe care noi, cei de la mica firma de integrare AsTech Solutions s.r.l. din Romania, am sesizat-o si luptam sa o valorificam. Iata cateva idei pe care le avem in vedere.
 

 1. Stimularea unui parteneriat cu firme consacrate din strainatate 

Un domeniu de interes este producerea de software pentru instrumentatie virtuala urmata de lobby pentru a atrage in parteneriat o firma de prestigiu din strainatate ce isi poate permite sa declanseze o afacere de mari dimansiuni bazate pe pachetele de soft propuse. Un astfel de produs este si toolboxul integrat in platforma LabView 5.0 numit FractView si destinat analizei fractale a seriilor temporale (versiunea TSA-01) si a imaginilor (versiunea IA01), cu aplicatii importante in stiinta materialelor, in biologie si medicina, in geofizica si industria petroliera. Noi am elaborat si vindem softul, cunoastem aplicatia! Ne facem cunoscuti prin dialog, publicatii si internet si cautam un partener puternic care sa dezvolte intreaga aplicatie initiata si bazata pe o initiativa romaneasca. Vom castiga sigur impreuna!  Uneori si o mica firma poate da idei unei mari companii!

 2. Retehnologizarea industriei si valorificarea echipamentelor uzate moral 
dar aflate inca in buna stare fizica.  Daca tot este sa o luam de la capat cu restructurarea industriei macar sa incepem cu o viziune moderna: cu lucrul in retea- ce permite cooperarea, cu aparatura de masura si control flexibila - ce permite din principiu up- gradarea soft (ieftina) si nu hard (extrem de costisitoare). In plus, in acest efort national de inoire, este intelept sa nu aruncam totul la gunoi de dragul noutatii, caci multe echipamente pot fi inca functionale. Completarea unui microscop cu o camera video si o placa IMAQ poate moderniza la un pret de 3 –4 ori mai mic orice laborator de analiza sanitar –veterinara sau metalografica. Utilizarea  toolbox -ul nostru FractView va permite in plus obtinerea unui diagnostic mai exact, bazat pe evaluarea gradului de neregularitate a unor structuri biologice sau a  materialelor compozite prin metoda specifica geometriei fractale. Cu un pret nesemnificativ, de ordinul zecilor de dolari, se poate decela si evalua ceva nou, ce ar necesita sute de mii de dolari pentru a realiza echivalentul unui instrument de cutie! 
 
 3. Valorificarea financiara a rezervorului de idei teoretice ce “zac” in paginile revistelor de fizica, matematica chimie sau biologie. De cele mai multe ori cel ce concepe teoria nu se “oboseste” sa o valorifice. Nu urmareste consecintele pe plan practic ale propriei teorii desi este cel ce o cunoaste cel mai bine. Si asta nu pentru ca nu doreste ci pentru ca este dificil. Intr-o tratare conventionala, el ar avea nevoie de o echipa intreaga: de proiectanti, de electronisti, de tehnologi precum si de o gramada de echipamente auxliare si de numeroase materiale. Deci de un sistem greoi, dificil de stapanit si manuit, asa ca, in mod firesc abandoneaza. 

In noua viziune a Instrumentatiei virtuale, creatorul de teorie 
poate deveni firesc si creatorul de aparatura! 
Satisfactie dubla! Si daca rezultatul teoretic nu se plateste prea bine, un nou echipament ce face mai bine, mai repede sau alteceva util, sigur se vinde! Cercetatorul poate deveni propiul producator si implicit propriul finantator, si asta datorita posibilitatilor oferite de Instrumentatia Virtuala. Si ca sa revenim la exemplul nostru, pachetul FractView este un exemplu concret si din acest punct de vedere. Metoda originala de estimare a dimensiunii fractale numita “Smoothing Dimension” (vezi bibliografia) este transformata intr-un aparat de masura efectiv, aflat azi in teste de monitorizare a aritmiilor cardiace in cadrul unui spital din Bucuresti. 
Chiar si in Romania, 
durata de la o idee originala la valorificarea ei 
nu a avut alta scara de timp!

 Se poate spune ca exista o sansa! Noi am sesizat-o si am comunicat-o in paginile acestea. “Cu o floare nu se face primavara” spun batranii. Noi spunem: “o floare poate fi simbolul unui alt anotimp mai bun pentru toti” Depinde de noi cum vom occroti si dezvolta o firava initiativa!
 


Figura 1

 LabFractView este o linie de produse ale firmei AsTech Solutions s.r.l. din Romania  dedicate analizei neregularitatilor spatiale sau temporale, prin metode fractale
 Time series analysis (TSA –FractView) este primul produs  din serie dedicat exclusiv analizei seriilor temporale. Pentru etalonare sau identificarea raspunsului unui sistem la un zgomot fractal, toolbox ul are inclus si un set de generatoare de semnal fractal bazate pe principalele teorii cunoscute. 

 TSA 01– Fractview cuprinde si transpunerea unei metode originale de analiza fractala, metoda publizata in reviste de specialitate (lista bibliografie)

References
F.Munteanu, C.Suteanu, C.Ioana, E.Cretu (1995a), A "Smoothing Dimensions" - a new fractal analysis method, in: M.M.Novak (ed.), Fractals in the Natural and Applied Sciences, Chapman and Hall, London, 61-72;
F.Munteanu, C.Ioana, C.Suteanu, E.Cretu (1995b), Smothing dimensions for time series characterization, Fractals, 3, 315-328;

C.Ioana, F.Munteanu, C.Suteanu (1997), Smoothing dimensions analysis - new effective tools in fractal signal investigation, in: M.M.Novak and T.G.Dewey (eds.), Fractal frontiers, World Scientifc, 81-93.



revenire


Toate drepturile producatorului si ale autorului sunt rezervate. ©® 2002
Acest material nu trebuie republicat, redifuzat, rescris sau redistribuit.

Intrebari? Comentarii? Contactati-ne!